Indicați corect topografului limitele terenului !

La documentația cadastrală, pe care o efectuează inginerul topograf, se atașează o „Declarație” semnată de client. Aceasta e practic o declarație pe proprie răspundere prin care topograful e absolvit de orice vină atunci când se produce o eroare, având la bază o gafă (sau o dezinformare intenționată) a clientului. Se poate întâmpla ca un client (din nou, cu sau fără intenție) să îi pună la dispoziția topografului acte care afectează concluzia finală a întăbulării. De asemenea se poate întâmpla ca respectivul client să îi indice greșit limitele proprietății sale. Deși în situația din urmă topograful poate verifica, în cele mai multe cazuri, limitele reale ale imobilului; o greșeală a clientului poate crea mari complicații sau, bineînțeles, poate să rămână neobservată până la finalizarea întăbulării, ceea ce e un scenariu foarte nefericit. De ce spun asta? Pentru că, dacă până la definitivarea întăbulării problemele se puteau rezolva amiabil între inginerul topograf și client, acum, prin respectiva declarație, topograful a ieșit din ecuație. A rămas doar clientul și Statul Român și, bineînțeles, o declarație semnată de client prin care își asumă greșeala descoperită. Iar în acest moment, „paleta” de posibilități se îngustează teribil pentru client.

În conținutul acestei declarații se menționează că este sub sancțiunile Articolului 292 din Codul Penal. Aceasta pentru a nu se putea invoca ulterior necunoașterea importanței acestei declarații. Iată aici conținutul Articolului 292 din Codul Penal: „Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

„Nu știu” sau „nu sunt sigur” sunt răspunsuri de care nu trebuie să vă fie rușine atunci când are loc întăbularea unui imobil. Este „treaba” inginerului topograf să știe și să fie sigur, acesta e și motivul pentru care îl plătiți.

GPS este un „ce”?

GPS este un Sistem Satelitar de Navigație Globală sau GNSS. Denumirea întreagă este NAVSTAR-GPS și inițial se utiliza în SUA, dar, Europa neavând un asemenea sistem, acesta s-a răspândit cu succes și pe teritoriul european. Acest sistem e format din 32 de sateliți artificiali situați la o altitudine de 20 320 metri (reper: altitudinea vârfului Everest este de 8 848 metri). Sistemul este destinat, în principal, sectorului militar, dar poate fi folosit și de topografi sau de civili.

Determinarea poziției se bazează pe observații efectuate utilizând semnale satelitare difuzate în domeniul microundelor. În domeniul militar și în topografie precizia este de ordinul milimetrilor (această precizie se obține cu ajutorul unei rețele de stații GPS fixe situate strategic pe teritoriul țării). Dar în ce privește folosirea sateliților pe smartphone-uri, sisteme de navigare etc. precizia este de 13 metri, asta nu înseamnă că eroarea  fiecărei determinări a poziției este de 13 metri, ci că eroarea (care e aleatorie), nu poate depăși 13 metri.

Dar GPS nu este singurul GNSS existent. În Rusia se folosește GLObalnaya NAvigatsionnaya Sputnikovaya Sistema sau GLONASS. Acesta cuprinde 24 de sateliți (din care momentan doar 16 funcționează) dispuși la o altitudine de 19 100 metri. China își creează propriul său sistem satelitar, COMPASS, altitudinea sateliților fiind de 21 150 metri.

În prezent, Agenția Spațială Europeană lucrează la un Sistem Satelitar propriu, care va fi folosit doar pe teritoriul Europei. Acesta va fi superior sitemelor GPS și Glonass, atât ca precizie cât și ca disponibilitate. Constelația sistemului Galileo va fi compusă din 30 de sateliți, amplasați la o altitudine de 23 616 metri (reper: altitudinea vârfului Moldoveanu este de 2544 metri).

Deci, în curând, nu vom mai întreba la magazin dacă telefonul este dotat cu GPS, ci cu Galileo.